- veçhile
- (bu) yönden; böylece; uyarınca
Hukuk Sözlüğü. 2010.
Hukuk Sözlüğü. 2010.
gineceu — GINECÉU, ginecee, s.n. 1. Apartament rezervat femeilor în casele antice greceşti. 2. Loc rezervat femeilor în vechile biserici creştine. 3. (bot.) Pistilul1 unei flori. – Din fr. gynécée, lat. gynaeceum. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98… … Dicționar Român
arlechin — ARLECHÍN, (1) arlechini, s.m., (2, 3) arlechine, s.n. 1. s.m. Personaj comic din vechile farse (populare) italiene. 2. s.n. Culisă aşezată în spatele fiecăruia dintre pereţii laterali ai unui scene, pentru a permite micşorarea lăţimii acesteia;… … Dicționar Român
miniaturistică — MINIATURÍSTICĂ s.f. Artă de a executa miniaturi. ♦ Studiul miniaturilor din manuscrisele vechi. [Pr: ni a ] – Miniatură + suf. istică. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 miniaturístică s. f. (sil. ni a ), g. d. art.… … Dicționar Român
miniatură — MINIATÚRĂ, miniaturi, s.f. 1. Operă de artă plastică (în special pictură) de dimensiuni reduse, lucrată cu multă fineţe şi minuţiozitate. ♢ În miniatură = a) (loc. adj.) de proporţii reduse; b) (loc. adv.) pe plan restrâns, limitat; în mic. ♦… … Dicționar Român
neocatolicism — NEOCATOLICÍSM s.n. Doctrină a catolicismului care încearcă să apropie şi să adapteze vechile principii şi teorii ale catolicismului la problemele lumii contemporane. [pr.: ne o ] – Din fr. néo catholicisme. Trimis de LauraGellner, 08.06.2004.… … Dicționar Român
tigaie — TIGÁIE, tigăi, s.f. 1. Vas de bucătărie de formă rotundă, cu marginea joasă şi cu o coadă lungă, întrebuinţat la prăjit. ♦ (reg.) Cratiţă cu două toarte în care se fierbe mâncarea. 2. Mic recipient la vechile arme de foc, în care se punea praful… … Dicționar Român
antichitate — ANTICHITÁTE, (2) antichităţi, s.f. 1. Epocă a civilizaţiei vechi, în special a celei greco romane; vechime. 2. (Mai ales la pl.) Obiect antic, monument vechi, rămăşiţă istorică. [var.: (înv.) anticitáte s.f.] – Din fr. antiquité, lat. antiquitas … Dicționar Român
gonfalonier — GONFALONIÉR, gonfalonieri, s.m. 1. Purtătorul steagului sau insignelor unui stat, unui oraş, unei instituţii în vechile republici italiene. 2. Numele unor magistraţi superiori din vechile republici italiene. – Din it. gonfaloniere. Trimis de gall … Dicționar Român
prior — PRÍOR2, Ă, priori, e, s.m. şi f. Conducător al unei mănăstiri catolice. [pr.: pri or] – Din lat. prior, germ. Prior. Trimis de ana zecheru, 09.04.2004. Sursa: DEX 98 PRÍOR1, priori, adj. (pop.; despre miei) Născut primăvara … Dicționar Român
procurator — PROCURATÓR, procuratori, s.m. 1. Magistrat roman, ales de obicei dintre liberţi, însărcinat cu strângerea dărilor şi cu conducerea provinciilor imperiale. 2. Înalt demnitar în republicile Veneţiei şi Genovei, în evul mediu. 3. Persoană care… … Dicționar Român